mentir

Un article de Wikiccionari.

Occitan

Etimologia

Del latin popular mentīre, en latin classic mentīri.

Prononciacion

/menˈti/; provençau /mẽⁿˈti/ França (Bearn) : escotar « mentir »

Sillabas

men|tir

Vèrb

mentir

  1. Mancar de dire la vertat ; dire quicòm de contrari a la vertat ; amagar la vertat ; induire volontàriament dins l'error.
  2. Èsser messorguièr

se mentir

  1. Se dire de messorgas los uns als autres o a se meteis.

Parents

Derivats

Traduccions

Catalan

Etimologia

Del latin popular mentīre, en latin classic mentīri.

Prononciacion

Oriental: /mənˈti/
Occidental: nord-occidental /menˈti/, valencian /menˈtiɾ/

Sillabas

men|tir

Vèrb

mentir

  1. mentir (oc)

Espanhòl

Etimologia

Del latin popular mentīre, en latin classic mentīri.

Prononciacion

/menˈtiɾ/, /meŋˈtiɾ/

Sillabas

men|tir

Vèrb

mentir

  1. mentir (oc)

Francés

Etimologia

Del latin popular mentīre, en latin classic mentīri.

Prononciacion

França (Somain) : escotar « mentir »

Prononciacion

/mɑ̃tiʁ/

Sillabas

men|tir

Vèrb

mentir

  1. mentir (oc)

Portugués

Etimologia

Del latin popular mentīre, en latin classic mentīri.

Prononciacion

Portugal /mẽˈtiɾ/; Brasil /mẽˈtʃi(ɾ)/

Sillabas

men|tir

Vèrb

mentir

  1. mentir (oc)