inopinat
Aparéncia
Occitan
Etimologia
- Del latin inopinatus, de in- (préfix privatiu) e opinari (« opinar, pensar »).
Prononciacion
- /inupiˈnat/
- escotar « inopinat »
Sillabas
i|no|pi|nat
Adjectiu
inopinat
| Declinason | ||
|---|---|---|
| Dialècte : lengadocian, gascon | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | inopinat | inopinats |
| [inupiˈnat] | [inupiˈnats] | |
| Femenin | inopinada | inopinadas |
| [inupiˈnaðo̞] | [inupiˈnaðo̞s] | |
- Qu'es imprevist, qu'òm pensava pas que se debanariá, qu'òm esperava pas.
Derivats
Traduccions
Catalan
Etimologia
- Del latin inopinatus, de in- (préfix privatiu) e opinari (« opinar, pensar »).
Prononciacion
- /inupiˈnat/
Sillabas
i|no|pi|nat
Adjectiu
inopinat
| Declinason | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | inopinat | inopinats |
| Femenin | inopinada | inopinades |