leitèr
Aparéncia
Occitan
Etimologia
- (adjectiu e nom) Derivat de lèit dab lo sufix -èr.
Prononciacion
/lejˈtɛ/
Adjectiu
| Declinason | ||
|---|---|---|
| Dialècte : gascon | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | leitèr | leitèrs |
| [lejˈtɛ] | [lejˈtɛs] | |
| Femenin | leitèra | leitèras |
| [lejˈtɛɾɔ] | [lejˈtɛɾɔs] | |
leitèr (gascon)
- Çò de relatiu a la lèit.
Variantas dialectalas
Sinonims
Traduccions
Nom comun 1
| Declinason | |
|---|---|
| Dialècte : gascon | |
| Singular | Plural |
| leitèr | leitèrs |
| [lejˈtɛ] | [lejˈtɛs] |
leitèr masculin (gascon) (Feminin : leitèra)
- Obrèr qui tribalha en ua leiteria.
- Lo qui ven la lèit, la crèma e los produits derivats deu lèit.
- Luòc on se sèrva la lèit.
Sinonims
Variantas dialectalas
Traduccions
Nom comun 2
| Declinason | |
|---|---|
| Dialècte : gascon | |
| Singular | Plural |
| leitèr | leitèrs |
| [lejˈtɛ] | [lejˈtɛs] |
leitèr masculin (gascon)
- Honsiralhs qui se fòrman a la susfàcia de metaus en fusion en los hornèus hauts e qui son utlizats en mantun sector de l'industrie.
Traduccions
Referéncias
- Simin Palay, Dictionnaire du béarnais et du gascon modernes, éd. du CNRS, Paris, 1994.
- Miquèu Grosclaude, Gilabèrt Nariòo, Patric Guilhemjoan, Dictionnaire Français / Occitan (gascon), Per Noste, 2007