reau
Aparéncia
Occitan
Etimologia
Del bas latin realis (« al subjècte de las causas materialas ») derivar de res (« causa materiala »).
Prononciacion
[re'aw]
Sillabas
re | au (2)
Adjectiu
| Declinason | ||
|---|---|---|
| Dialècte : lengadocian | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | reau | reaus |
| [re'aw] | [re'aws] | |
| Femenin | reala | realas |
| [re'alo] | [re'alos] | |
reau masculin
- Verai, efectiu, vertadièr, sns ficcion ni figura.
- (Drech) Tangible, que ten un rapòrt als bens imòbles. S’opausa dins aqueste sens a personal.
- (Matematicas) Se dich de tot nombre algebric o transcendent qu'a pas de compausanta imaginària. s'opausa a complèxe