farina

Un article de Wikiccionari.
Veire tanben : fărină
De farina e de lach

Occitan

Bocaus de sau, sucre e farina

Etimologia

Del latin farīna.

Prononciacion

/faˈɾino/

França (Bearn) - Lengadocian : escotar « farina »

Sillabas

fa | ri | na (3)

Nom comun

farina femenin

Declinason
Dialècte : lengadocian
Singular Plural
farina farinas
[faˈɾino] [faˈɾinos]
  1. Resultat de la moltura del blat essencialament mas tanben d'autras cerealas, una de las basas de l'alimentacion europèa e que servís a far de pan.
    • Las sacas de farina e de bren èran ja cargadas sul carri. - ( Joan Bodon, Lo libre de Catòia, 1966, Lo libre Occitan, p. 107)

Derivats

Variantas dialectalas

Traduccions

Francés

Prononciacion

França (Lion) : escotar « farina »

Prononciacion

/faʁina/

Forma de vèrb

farina

  1. Tresena persona del singular al passat simple de l'indicatiu de fariner.

Francoprovençal

Etimologia

Del latin farīna.

Prononciacion

[faˈrina], [faˈʁina]

Nom comun

farina femenin

  1. Farina.